Manastirea Buna Vestire din Patrangeni, construita in anul 1910, este situata pe soseaua Alba-Iulia-Zlatna-Abrud-Campeni, la 32 km de Alba-Iulia, 2 km nord-vest de orasul Zlatna si numai la circa 0,5 km de halta CFR Patrangeni (penultima statie).
Din statia de autobuze Patrangeni, se merge inapoi 200 m, se traverseaza la dreapta paraul Ampoiul si dupa 1,5 km suntem in manastire. Drumul de piatra se continua pana in satul Valea Mica. Credinciosii care nu dispun de mijloace de transport proprii au la dispozitie autobuze de transport public, cu statie in Patrangeni, acestea sosind dinspre Alba-Iulia sau dinspre Abrud-Campeni. Cu trenul, pana in halta Patrangeni, se poate veni numai dinspre Alba-Iulia.
Asezamantul este construit in mijlocul padurii, departe de zgomotele create de oameni sau industrie, dar destul de aproape fata de sosea si linia ferata.
La data popasului duhovnicesc din august 2010 , la manastirea Buna Vestire din Patrangeni, cea de-a V-a editie a Taberei de Iconografie si Pictura Religioasa era in plina desfasurare.
muzeu
Aceasta manifestare ofera posibilitatea celor care participa de a admira, intr-un cadru natural de o rara frumusete, lucrarile de arta sacra realizate de catre participanti la tabara.
Ca şi călugării de la Oaşa, maicile de la Pătrângeni se bucură de prezenţa unei icoane făcătoare de minuni, a cărei istorie este cu totul ieşită din comun. E vorba despre Icoana Maicii Domnului, numită „cu trei mâini”, provenind din zestrea de familie a Sfântului Ioan Damaschinul – aşadar din Damasc –, secolul al VIII-lea. Damaschinul era sfetnic al stăpânitorului săracilor, califul musulman Valid (705 – 715 d.Hr.). Cum, însă, erau vremuri de contestare a icoanelor – Ioan fiind un apărător al lor (deşi era cunoscut ca personaj laic) –, împăratul Leon Isaurul a vrut să-l înlăture pe Damaschin cu orice preţ, învinuindu-l de trădare împotriva califului, care l-a pedepsit apoi pe Ioan prin tăierea mâinii drepte. Ioan, însă, s-a rugat la Icoana Maicii Domnului, iar mâna i s-a refăcut imediat în chip minunat. Ca recunoştinţă, Damaschinul a cerut să fie adăugată, la baza icoanei, o mână din argint, care poate fi văzută şi azi. Icoana se află în paraclisul mănăstirii.
Organizatorii acestei manifestari cultural – religioase sunt Centrul de Creatie si Cercetare Sfantul Luca al Facultatii de Teologie Ortodoxa Cluj-Napoca si Manastirea Buna Vestire Patrangeni.
Vizitează şi Muzeul Mănăstirii. Colecţia – constituită în 2005 cu sprijinul Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia şi al Muzeului Mineritului din Bochum, Germania – e mai mult decât bogată, reflectând istoricul acestui ţinut din Metaliferi. Vitrinele conţin materiale arheologice din preistorie (Cultura Coţofeni, era bronzului) şi din epoca romană (cuptoare de producere a mercurului, dat fiind că Zlatna era, în antichitate, centrul administraţiei minelor romane din Dacia). Sunt expuse apoi străvechi costume populare şi ţesături din zestrea fetelor de măritat, specifice Văii Ampoiului. Totodată muzeul adăposteşte atât mărturiile scrise ale lui Martin Opitz, cărturar umanist de secol XVII, despre romanitatea târzie a Zlatnei, cât şi icoane pe lemn şi pe sticlă, carte românească veche şi mărturii ale revoluţiei de la 1848 (cu atât mai mult cu cât Avram Iancu a făcut gimnaziul la Zlatna).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu